În Covasna cu copiii? Mărturisesc că, până de curând, nu am plănuit vreo escapadă în Covasna pentru o vacanţă în familie sau a unui week-end relaxant cu copiii.

 

De ce?

Pentru că părinţii mei merg de ani buni, aproape în fiecare an, la tratament în staţiunea Covasna, pe care o asociam unei staţiuni de pensionari (no offence), în care am ajuns, întâmplător, acum vreo 3 ani, cu copiii, doar într-un weekend, cu intenţia să luăm bunicii la finalul sejurului de tratament, înapoi, la Bucureşti.

Atunci am rezervat cazarea pentru două nopţi la Hotelul Clermont, care ne-a rămas în memorie ca un hotel care îşi merită stelele şi la care mâncarea a fost excelentă.

Nici gând însă să vizităm judeţul în amănunt, am făcut o plimbare până în Valea Zânelor şi am mers cu mocăniţa. Nici nu am fi ştiut ce să facem altceva, în afară de o vizită prin centrul staţiunii.

 

Daaaar…

 

Tocmai revin dintr-o drumeţie de trei zile în judeţul Covasna, la invitaţia Asociaţiei pentru dezvoltarea turismului în judeţul Covasna şi a Asociaţiei Travel Focus, trebuie neapărat să vă povestesc ce am descoperit:

 

În Covasna poţi avea experienţe nobile în mijlocul naturii!

 

Unde?

Într-o locaţie exclusivistă situată într-o zonă retrasă, pensiunea Saciova Hills asigură intimitatea şi relaxarea pentru un sejur memorabil.

 

 

La Saciova Hills poţi experimenta plimbări cu trăsura, ture foto safari, foc de tabără, plimbare pe domeniul cu animale sălbatice (cerbi carpatini, cerbi lopătari, căprioare, mistreţi, mufloni), dar şi un chef personal care pregăteşte preparate din vânat deosebite.

Masa de prânz savurată la Saciova Hills a inclus:

• Clătite la cuptor umplute cu ciuperci;
• Supa ragu din purceluş de mistreţ;
• Friptură din șoldan cu sos de legume;
• Vargabeles (budincă de tăieţei cu brânză).

Dejunul a fost stropit cu un vin roşu din Spania, Real Cortijo din 2005, impecabil.

 

 

 

 

 

După un festin ca acesta, se impunea un pic de mişcare în aer liber, aşa că am purces, cu un ATV şi o căruţă, până la rezervaţia de animale sălbatice din Saciova, unde ne aşteptau (vorba vine, aşteptau căruţa cu mâncare) o mulţime de cerbi, mistreţi, câţiva mufloni şi câteva ciute.

 

 

După admirarea frumoaselor vietăţi şi câteva fotografii, ne îmbarcăm în maşină şi continuăm drumul către Brateş, unde ne-a întâmpinat doamna Elisabeta (în acte, Bartók Erzsébet), meşter popular cu mare pricepere în arta ţesutului preşurilor şi costumelor populare la război tradiţional.

 

 

Dânsa ne-a făcut o demonstraţie de măiestrie a artei deprinsă de tânără de la mama dânsei, ne-a dat câteva informaţii despre cum se realizează un model şi că participă cu rezultatele muncii la târguri de profil.

 

 

Sincer să fiu, abia aşteptam să ajungem la locul de cazare, ştiam că vom fi cazaţi la Hotelul Clermont, să mă odihnesc și să fac o tură de piscină.

 

 

În Covasna poţi fi cazat în hoteluri la standarde internaţionale, cu facilităţi de distracţie / relaxare nenumărate!

 

Menţionez doar două dintre ele, pe care le-am şi vizitat în press trip:

 

Hotel Clermont, Covasna

 

Situat în partea de est a staţiunii Covasna, la aproximativ 50 m de strada principală, Hotelul CLERMONT beneficiază de o privelişte încântătoare oferită de munţii împăduriţi care îl încadrează pe trei laturi.

 

 

Standardul de 4 stele este prezent la tot pasul prin serviciile complete de cazare (inclusiv binefacerile unei piscine acoperite) şi prin multitudinea de extraservicii. Tratamentul balnear, curele antistres, serviciile de relaxare, posibilitatea savurării unor mâncăruri delicioase în cele două saloane ale Restaurantului Clermont, serviciile de agrement, precum şi atracţiile turistice din apropierea hotelului reprezintă garanţia petrecerii timpului liber într-un mod foarte plăcut.

 

 

Preferinţele mele în acest hotel au fost:

• Camerele extrem de spaţioase;
• Mâncarea gustoasă (mic dejun și cine bogate),
• Centrul spa (piscina, jacuzzi, sauna umedă şi uscată, sala de fitness, masaje);
• Multiple facilităţi de distracţie (locuri de joacă interior şi exterior pentru cei mici, pistă bowling, mese de biliard, ping pong, şah, rummy, cărţi de joc, club, grădină, teren de tenis, de fotbal, tiroliană, paintball).

 

 

 

 

 

 

În plus, au o serie de pachete pentru wellness, spa şi tratament atât de atractive, că îmi vine şi mie să merg o săptămână să mă las pe mâna lor, să mă întinerească 10 ani, măcar. Uitaţi, vă dau câteva exemple:

• Pachet „Stresul este pentru alţii”, recomandat persoanelor ce suferă de stări de stres (cred că majoritatea oamenilor sunt suferinzi de asta, nu?), afecţiuni reumatismale, obezitate, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii periferice;
• Program „O inimă sănătoasă”, recomandat pentru afecţiunile cardiovasculare (cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, sechele infarct miocardic, valvulopatii, sechele tromboflebite profunde şi superficiale, boala varicoasă, tulburări circulatorii periferice), afecţiuni reumatice şi afecţiuni asociate;
• Programe pentru week-end-uri: Clermont Extra, pachet Romantic sau pachet Valea Zânelor;
• Pachete pentru doamne la Health & Beauty Center Clermont (Alina a spus că nu crede până nu cercetează ea însăşi!): ritual senzorial „Polynesia”, terapie „Indoceane” cu alge maronii şi lotus, terapie „Marine Expres”, terapie „Tropicale Escape”, tratament corporal aromatic „Nymphea”, tratament corporal anti-celulitic, tratament facial şi antirid, masaj cu pietre vulcanice Săbăi, masaje corporale de relaxare, anticelulitic, masaj facial şi decolteu, limfatic.

 

 

Grand Hotel Balvanyos

 

L-am vizitat în a doua zi de press trip, ştiam că este situat în mijlocul pădurilor ce înconjoară lacul Sfânta Ana, dar nu știam că este un resort imens, desfăşurat pe 9000 mp (7000 mp are hotelul şi 2000 mp are centrul Grand Santerra Spa).

Hotelul este compus din 102 camere la un standard de patru stele cu vedere spectaculoasă către munţi, un restaurant principal, un lobby bar, un centru de conferinţă cu 4 săli de diferite dimensiuni.

 

Mi-au plăcut, în mod deosebit, în cadrul vizitei:

• Hanul Paprika şi grădina de vară, care formează zona rustică a resortului, unde seara se organizează cine BBQ, foc de tabără sau concursuri de gătit;
• Balvanyos Adventure Park (trasee cu obstacole şi tiroliane);
• Grand Santerra Spa, un centru spa imens, cu spaţii interioare şi exterioare – căzi de baie încălzite ascunse printre conifere, bazine cu ape şi hidromasaje, încăperi pentru experienţe spa individuale, saune, băi cu aburi, camera salină şi mofetariu, sala fitness şi o pistă de alergare de 1.7 km)

 

Deja plănuim să includem aceste locaţii în lista de recomandări din cadrul campaniei România e child friendly pe care o derulăm anul acesta pe blog, le veţi găsi în articolul dedicat Transilvaniei. Puteți citi aici articolele dedicate Bucovinei și Munteniei.

 

 

În Covasna ai multiple atracţii turistice

 

Mofeta Bene

În mofeta “Bene” starea bolnavilor hipertonici se îmbunătăţeşte esenţial. Prin urmărirea a 1000 de bolnavi hipertonici (de vârstă 18-85 ani) s-a observat că după 12-15 băi gazoase (de durată de 15-20 minute), valorile tensiunii arteriale se apropie de normal, bineînţeles la aceasta contribuie efectul curativ, relaxant al mediului, aeroionizaţia şi tratamentul medicamentos. Emanaţia de gaze din mofeta “Bene”, pe lângă conţinutul preponderent de bioxid de carbon (96-98%), conţine gaze nobile, în cantitate mică şi radon, care reprezintă baza radioactivităţii gazului de mofetă.

Pentru mai multe informații despre indicațiile terapeutice și mecanismul curativ al mofetei, vă rog accesați www.mofetabene.ro.

Muzeul etnografic Ceangăiesc din Zăbala

 

Trebuie să mărturisesc că, până să ajung în Zăbala, habar nu aveam ce sunt ceangăii. Presupun că mulţi dintre voi nu ştiţi despre ce e vorba, aşa că divaghez un pic:

Citez din Originea ceangăilor din Moldova, scrisa de Dumitru Mărtinaş, ce a aparut la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985:

„

Termenul „ceangăi” desemnează în general populaţia romano-catolică din Moldova, o populaţie neomogenă dispersată în bazinul mijlociu al Siretului, de la Paşcani până la confluenţa Trotuşului cu Siretul, cu unele ramificaţii spre est, în judeţul Iaşi şi spre vest, în judeţul Neamţ. Ceangăii se împart în principal în două categorii etnice diferite:

• ceangăii români de religie romano-catolică, originari din Transilvania, concentraţi în regiunea municipiilor Roman (grupul nordic) şi Bacău (grupul sudic), vorbitori ai unui grai specific transilvănean – pe cale de dispariţie -, cu portul, tradiţiile şi obiceiurile specific româneşti. Ei reprezintă marea majoritate a ceangăilor (aproximativ 200.000 în 200 de localităţi).
• ceangăii de origine secuiască aşezaţi pe valea Trotuşului şi Tazlăului, precum şi câţiva pe valea Siretului (circa 25.000 de locuitori în 30 de localităţi). Aceştia vorbesc un grai apropiat de cel secuiesc, la rândul lui pe cale de dispariţie, şi au tradiţii şi obiceiuri secuieşti.

Ceangăii au emigrat în Moldova la mijlocul secolului al XVIII-lea, într-o perioadă de imigrări masive ale românilor către Moldova şi Ţara Românească, datorită condiţiilor vitrege pe care trebuiau să le înfrunte în Transilvania feudală, unde erau lipsiţi de drepturi şi deposedaţi de pământuri. Românii ceangăi se trag mai precis din zona de graniţă a Transilvaniei cu Moldova (ţinuturile Ciuc, Giurgeu şi Trei Scaune), unde naţiunea dominantă era cea secuiască şi unde ei se aflau sub un puternic proces de secuizare şi catolicizare, reuşit doar parţial. La venirea lor în Moldova ei erau bilingvi, limba secuiască o vorbeau doar într-un mod stâlcit.

„

 

Colecţia a fost fondată la începutul anilor 1970 de către POZSONY Ferenc. Din 1974 a fost depozitată într-o casă ţărănească, construită la începutul secolului 20. În deceniul următor colecţia s-a dezvoltat şi cu obiecte din diferite zone etnografice ale Ardealului şi Moldovei. În anul 1993 a fost organizată prima expoziţie intitulată: Arta tradiţională din Zăbala. În anul 2003 a fost deschisă prima expoziţie permanentă, Cultura tradiţională a ceangăilor din Moldova. După aceea colecţia treptat a fost inventariată, descrisă şi digitalizată de către studenţii de le secţia de etnologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În anul 2004 a fost constituită Asociaţia Pro Museum Zăbala, astăzi proprietarul colecţiilor şi imobilelor.

 

 

Din anul 2005 colecţia a devenit o secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Din anul 2007 a fost demarată integrarea colecţiei în circuitul naţional muzeal din România şi acreditarea ei. Expoziţiile sale începând din anul 2003 pot fi vizitate. Muzeul Etnografic Ceangăiesc – filiala Muzeului Naţional Secuiesc – în decembrie 2007 a primit aviz prealabil de funcţionare din partea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Instituţia este susţinută de Consiliul Local al Comunei Zăbala, de Consiliul Judeţean Covasna, cât şi de diferite fundaţii culturale.

 

Muzeul Naţional Secuiesc

 

Muzeul este deschis vizitatorilor din 1875. Ca instituţie ştiinţifică, Muzeul Naţional Secuiesc şi-a propus cercetarea şi prezentarea comunităţii şi a memoriei culturale regionale din Ţinutul Secuiesc. Data care figurează în ştampila muzeului, 1879, reprezintă anul în care instituţia a devenit bun public al comunităţii secuieşti. În prezent funcţionează ca muzeu regional finanţat de Consiliul Judeţean Covasna şi constituie un important obiectiv turistic al acestui judeţ, cât şi al întregului Ţinut Secuiesc.

Clădirile Muzeului, proiectate de Károly Kós, aflate pe strada cu acelaşi nume din municipiul Sfântu Gheorghe găzduiesc biblioteca, secţia de ştiinţele naturii, cea de arheologie-istorie şi cea de etnografie. În afara acestor secţii, mai aparţin de complexul muzeal şi câteva unităţi externe cu sediul în Sf. Gheorghe (Galeria de Artă şi Centrul de Arte Plastice) şi în judeţ (Tg. Secuiesc, Cernat, Baraolt şi Zăbala).

 

 

 

În Covasna poţi face vizite la ateliere de decorare turtă dulce, de pregătire a cașului sau sculptură în lemn

 

Sunt doar trei din activităţile la care am asistat şi participat, sub îndrumarea directă a meșterului Szántó József, a meşterului Nicu Manea, oier tradiţional din Covasna pasionat de istorie şi de daci, dar şi a meşterului sculptor în lemn şi piatră, domnul Gheorghe Smadu.

 

 

 

După un prânz copios (supă de praz cu frişcă, băutura de prune cu ghimbir şi cuişoare, clătită cu pere şi raţă) la restaurantul Castel din Sfantu Gheorghe, ne-am îmbarcat în microbuz şi am pornit spre casă, în timp ce gândurile îmi fugeau, invariabil, către părinţii mei, care iubesc această zonă şi o vizitează an de an, dar şi către copiii mei, cărora sigur le-ar plăcea o vacanţă activă în Covasna.

Să vedem cum se aranjează astrele!

 

 

Mi-este clar, însă:

 

În Covasna ai ce face, este mult mai mult decât o staţiune pentru pensionari!

 

Şi dacă eu nu v-am convins, poate mai vreţi să citiţi despre Ţinutul Conacelor pe la alţi stimabili colegi, precum Luminita Balaban (Am descoperit minunile din Covasna!), Simona-Elena Stanescu (În vizită la casa Prințului Charles din Valea Zălanului) sau Cristina Stoica (Covasna, urmatoarea ta destinatie de vacanta din Romania).

 

Sper că găseşti util și ușor de parcurs articolul nostru. Dacă da, nu uita să ne urmăreşti pagina de Facebook, contul de Instagram  sau canalul de YouTube şi să dai share articolului.