Săptămâna Haferland 2017, sărbătoarea anuală menită să promoveze cultura și tradițiile săsești, după cum vă spuneam în acest articol despre regiunea Haferland (Țara Ovăzului), s-a încheiat de curând.

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland a avut loc în perioada 9 – 14 august 2017 și a inclus localitățile Rupea, Viscri, Saschiz, Roadeș, Criț, Bunești, Homorod, Archita, Cloașterf și Meșendorf.

Cum a fost la Săptămâna Haferland 2017?

 

Familia Hai Hui a ajuns la Săptămâna Haferland 2017 în perioada 12 – 14 August şi a asistat la activităţile din Rupea, Criț şi Cloașterf, vă povestim imediat despre fiecare.

Săptămâna Haferland 2017 a fost cu voie bună şi lecţii de istorie!

 

După un drum lung şi aglomerat din București către Rupea, am ajuns la Cetatea Rupea în jur de ora 16.30 pe 12 August 2017, la timp pentru dansurile tradiţionale ale diferitelor formaţii de copii, tineri şi adulţi, îmbrăcaţi în straie populare colorate.

Le-am reîntâlnit pe doamnele Ana şi Maria, cele care acum o lună ne primeau în Cetate cu pâine şi sare, au jucat şi cântat de zor pe scenă alături de ceilalţi.

După spectacol am urcat în Cetate şi am vizitat ruinele fortăreței.

Cetatea Rupea, aşa cum ni se înfăţişează astăzi, acoperă o suprafaţă de aproape 11 ha cu ziduri, turnuri şi curţi interioare. Componentele cetăţii sunt mai uşor de înţeles dacă urmăm o sectorizare în funcţie de colina proeminentă, unde avem „Cetatea de sus”, „Cetatea de mijloc” şi „Cetatea de jos”. Fiecare se identifică printr-o centură de zidărie aparte, corespunzătoare unei epoci diferite, marcate de evoluţia armamentului, a tehnicilor de asediu sau de nivelul dezvoltării aşezării şi scaunului de care depindea finanţarea lucrărilor.

Pe linia dreaptă a curtinei de la intrare, în dreapta Turnului porţii, avem Turnul Slujitorilor, în partea opusă, de cel al Slăninii (numit înainte „Turnul Nou”, dar care a ajuns să fie folosit pentru conservarea cărnii şi slăninilor comunităţii şi astfel şi-a schimbat numele).

 

Intrarea cetăţii în istorie s-a marcat printr-o luptă purtată între rebeli din rândul elitei saşilor, împotriva oamenilor voievodului Transilvaniei (1324). În secolul al XVI-lea, o bună parte din comunitatea locală a saşilor privilegiaţi s-a mutat cu totul între zidurile cetăţii. Atunci cetatea trebuie să fi arătat ca un oraş în miniatură, în care locuiau în permanenţă câteva sute de oameni.

Populată intens înainte de anul 1621, cetatea şi-a dobândit întreaga planimetrie pe care astăzi o regăsim pe teren. Locuitorii săi dispuneau de toate facilităţile: case de locuit (aproape o sută), spaţii pentru administraţia comunităţii şi a scaunului, capelă, casa preotului, loc pentru căruţe, depozite de documente, provizii şi arme, fântână, loc de târg (Cetatea de jos).

 

Ne-am aşezat apoi la poalele cetăţii să vizionăm proiecţia în aer liber „Paşaport de Germania”, un documentar dramă realizat în 2014 şi regizat de regretatul Răzvan Georgescu.

 

Puţină lume ştie că, în timpul Războiului rece, România a vândut Germaniei de Vest peste 250,000 de etnici germani. Hein Günther Hüsch, negociatorul secret al Germaniei, venea la Bucureşti cu valiza plină de bani pentru a cumpăra libertatea oamenilor.

Filmul spune povestea celui mai amplu negoț de oameni din Europa secolului XX: vânzarea organizată, sistematică a întregii populații germane din România către statul Republica Federală Germania. Documentarul se axează pe istoriile personale ale celor direct afectați de acest transfer. În timpul prezenței lor continue de 850 de ani pe teritoriul Transilvaniei și mai mult de 200 de ani pe teritoriul Banatului, germanii au înfruntat vitregiile naturii, epidemii, invaziile mongolilor și s-au opus încercărilor de asimilare din partea ungurilor și a românilor. Deși în această perioadă au îndurat deportări în regiunea Bărăganului și în Uniunea Sovietică și-au făcut o viață aici și au ajuns la o poziție socială confortabilă.

După toți acești ani, germanii au dispărut din România peste noapte. Au fost cumpărați și vânduți în urma unei înțelegeri secrete ingenioase. Din documentar aflăm cu ce probleme se confruntă în ziua de azi persoanele care au fost „vândute” în acest fel, care sunt consecințele personale, psihologice, morale, sociale și economice ale acestui transfer de populație la mai mult de 25 de ani de la realizarea lui.

Săptămâna Haferland 2017 a fost cu emoţie şi tradiţii!

 

13 August a fost ziua dedicată satului Criț. Despre Criț şi istoria saşilor în România, despre Biserica fortificată din Criț şi doamna Sofia Folberth am mai povestit în link-ul atașat.

Programul zilei a cuprins câteva momente pline de emoţie, altele de voie bună şi distracţie pentru copii, multe pline de tradiţii şi cultură a saşilor reîntorşi pe meleagurile natale în sărbătoarea lor anuală.

La ora 11.00 a început slujba în Biserica Fortificată şi muzica de orgă. Ce m-a impresionat tare a fost modul în care părintele a întâmpinat la uşa bisericii (şi la începutul şi la finalul slujbei) familiile care intrau în biserică. Schimbau o vorbă, îşi strângeau mâinile ca nişte prieteni vechi, se salutau cu respect.

M-a impresionat, de asemenea, cum mai toţi participanţii la slujbă cântau la unison imnurile bisericeşti în limba germană. Mulţi, foarte mulţi tineri cântau alături de părinţi sau bunici.

În primele rânduri în biserică am zărit oficialităţile şi invitaţii speciali la Săptămâna Haferland 2017. M-am bucurat din suflet să o revăd pe doamna Sofia Folberth, la finalul slujbei am pândit-o şi am schimbat câteva vorbe cu dânsa.

La ora 12.00 au fost discursurile invitaţilor de onoare, celor 1500 turiști li s-au alăturat și oficialități de rang înalt: Klaus Werner Iohannis – Președintele României, Barbara Stamm – Președintele Parlamentului Landului Bavaria, Sevil Shhaideh – Viceprim-Ministru, Ministrul Dezvoltării, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Dr. Bernd Fabritius – MdB, Președintele Asociației Mondiale a Sașilor Transilvăneni, Emil Hurezeanu – Ambasadorul României la Berlin, Cord Meier-Klodt – Ambasadorul Germaniei la București, Peter Maffay – Președintele Fundației Tabaluga, care au fost prezenți la invitația lui Michael Schmidt, unul din inițiatorii festivalului și președintele fundației care îi poartă numele.

Fundația Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural săsesc, precum și dezvoltarea de proiecte educaționale pentru promovarea limbii germane în România. Printre proiectele implementate de fundație se numără: restaurarea Orgii Bisericii din Criț, finanțarea filmului “Orgile din Transilvania, o întoarcere în timp”, reconstruirea casei parohiale din Criț după planurile inițiale, redată circuitului turistic sub denumirea de Casa Kraus, editarea volumelor „Povestea sașilor din Transilvania spusă chiar de ei” și „Criț, istoria, poveștile și viața unui sat de sași”, parteneriate culturale cu manifestări de renume precum Sonoro Conac și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.

Începând din acest an, Fundația acordă o atenție specială copiilor din comunitățile în care își desfășoară activitatea prin înființarea unui program de sprijin educațional care este menit să prevină abandonul școlar și să susțină performanța pe termen lung.

 

În zona de relaxare de lângă zidurile Bisericii Fortificate făceai efectiv o călătorie printre reţete vechi şi preparate săseşti, într-un brunch sătesc de unde puteai să îţi cumperi (pe bonuri, 1 bon = 3 lei), cârnaţi la grătar, ciorbă de borboane şi ardei umpluţi, varză cu tăiţei, salată de cartofi, lichiu şi gomboţi cu prune.

 

Copiii s-au distrat aici la ateliere organizate pentru copii, de pictură pe pânză, lucru manual, cu animatori şi jocuri interactive sau piese de teatru.

Din curtea bisericii se aude fanfara, fugim repede înapoi, la timp să ne bucurăm ochii şi urechile.

 

La ora 14.00 trăiesc iar un moment emoţionant la lectura în limba romană şi germană cu invitaţi speciali, doamna Ruxandra Hurezean, autoarea celor două volume menţionate mai sus, doamna Sofia Folberth şi domnul Paul Hemmerth, pe tema: amintiri despre viitorul satelor săseşti.

Domnul Paul Hemmerth a plecat, odată cu puhoiul, ţinându-se de cufărul părinţilor săi. Dar Germania nu i-a intrat „sub piele”, nu i-a devenit „acasă”. După 20 de ani s-a întors în Richiş şi i-a adus şi pe alţii.

Urmează apoi la ora 15.30 recital de pian şi prezentare audiovizuală „Pe urmele copilului genial din Ardeal, Carl Filtsch”, prezentat de Brigitte Drodtloff.

Carl Filtsch, născut la Sebeş în anul 1830, a fost una din cele mai importante personalităţi muzicale ale secolului al XIX-lea. Frédéric Chopin spunea spunea despre el o frază celebră: „Dumnezeule, ce copil! Până acum, nimeni nu m-a înţeles aşa ca el…”. Din păcate pentru lumea muzicală, Carl Filtsch a murit la doar 15 ani, în 1845, la Veneţia, răpus de o tuberculoză.

Carl Filtsch este una dintre cele mai interesante şi, în acelaşi timp, tragice apariţii din istoria muzicii saşilor transilvăneni şi o personalitate notabilă a muzicii romantice a veacului al XIX-lea. A avut un destin încununat de succes, copilul devenind o personalitate notabilă a muzicii clasice. Încă de la o vârstă fragedă, talentul său a impresionat nume consacrate ale muzicii, precum Chopin şi Liszt. Muzica sa a răsunat în sălile de bal ale împăratului Ferdinand I al Austriei sau ale tinerei regine Victoria.

Seara se încheie cu piesa de teatru „Oglinda… a timpului”, pusă în scenă de elevii Liceului Johannes Honterus din Braşov şi concert între zidurile fortificaţiei, cu Acker Quarter, o combinaţie captivantă de stiluri.

 

Săptămâna Haferland 2017 a fost cu bucate de poveste!

 

Având ca slogan “Tradiții săsești în bucate de poveste!”, ediția din 2017 a Săptămânii Haferland și-a propus să le deschidă apetitul turiștilor pentru mâncarea tradițională săsească, dar și alte preparate locale pregătite atât de localnici din zonă, cât și de chefi experimentați.

Mie, una, mi-a deschis apetitul pentru lichiu şi prăjitura cu rubarbăr, pe care le-am mâncat pentru prima dată în viaţă, aici, în zona Țării Ovăzului.

 

Săptămâna Haferland 2017 a continuat la Cloaşterf, în 14 August, în curtea interioară a Bisericii evanghelice am fost aşteptaţi cu un brunch cu preparate tradiţionale, o vânătoare de comori şi un concert de jazz.

Să savurezi gastronomia locului, la saşi acasă, este o experienţă unică ce te-ntoarce în timp, în vremea vecinătăţilor şi a lucrurilor efemere. Timpul nu rămâne pe loc, dar tu, la întoarcerea din vacanţă, te-ntrebi de ce nu cauţi mai des astfel de locuri, de experienţe, la noi în ţară.

În bucătăria săsească întâlneşti reţete cu ingrediente nu atât de familiare celor ce nu locuiesc în Transilvania: rubarbărul, agrişele, chervarul (hasmaţuchi) sau sosurile mai acrişoare din vişine, agrişe sau mere care merg bine servite împreună cu friptură.

 

Nu pot încheia fără a menționa partenerii ce au făcut posibilă Săptămâna Haferland 2017: Kaufland, Rompetrol, Automobile Bavaria, MHS Truck & BUS – în calitate de parteneri principali, Neumarkt, Transferoviar Grup, Star Transmission, Boromir, Cristim, Pepsi, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Banca Transilvania, Schaeffler România.

 

La final vă las o declaraţie a domnului Michael Schmidt, președintele Fundației Michael Schmidt și al grupului Automobile Bavaria:

„An de an, ne străduim să facem mai mult și mai bine. Am extins aria de desfășurare a festivalului, activitățile din programul acestuia, dar și opțiunile culinare, mai ales că ediția de anul acesta a avut ca tematică gastronomia locală. Ne bucurăm că eforturile noastre au fost răsplătite de miile de turiști prezenți, precum și de personalitățile pe care le-am avut alături de noi și sperăm că Haferland va deveni o destinație din ce în ce mai populară pentru turiștii din România și de peste hotare.”

 

Mai multe fotografii cu gura pana la urechi în galeria foto atașată.

Săptămâna Haferland 2017 a fost cu voie bună, istorie, emoţii, tradiţii şi bucate de poveste!